de Miron Manega
Adună-mi, mamă, umbra cu lopata
Şi vars-o în grădină printre crini,
Să nu te vadă cerul cînd te-nchini
La umbra unui vis zdrobit cu roata.
Cînd ţi se umple perna de lumini
Visează-ncet, să nu se scoale tata,
Adună-mi, mamă, umbra cu lopata
Şi vars-o în grădină printre crini.
Au tras în mine rudele şi gloata
C-am desenat pe prispă zei străini,
Nu da crezare, mamă, sunt lumini
Din visul meu pe care arde roata.
Adună-mi, mamă, umbra cu lopata...
!Piesa FOLK pe aceste versuri (muzica: Maria Gheorghiu)
neatza maestre, ma bucur sa va gasesc, o zi buna si ne vedem cat de curand
RăspundețiȘtergereMinunat de tot
RăspundețiȘtergereAlte poezii??...
poezia "aduna-mi mama umbra cu lopata" mi se pare superba ca imagine artistica, metafora.
RăspundețiȘtergereSă îneţeg că poezia vă aprţine?!
RăspundețiȘtergerePoezia asta eu am citit o in anii de liceu (1996-2000) daca bine mi aduc aminte in revista "Liceeni" si parca stiam ca o scrisese o fata. Sigur o am copiata printr un oracol vechi. Si mi se pare ca ultina strofa era putin diferita...." Au tras de mine rutele si zloata...."...au trecut 15ani de atunci dar mi a placut atat de mult ca inca mi o aduc aminte. Felicitari poetului!
RăspundețiȘtergereIMI PLACE CUM SCRIETI ,FELICITARI !
RăspundețiȘtergere