Adrian Costea nu a apărut din neant. Nici el, nici arta lui. Şi nici Golemul acela ciudat din mijlocul Parisului, intitulat “J’accuse...! E. Zola. Moi aussi...! A. Costea”, sursă de inspiraţie nemărturisită pentru o recentă lucrare epigonică a lui Anselm Kiefer („Rabbi Löw: Der Golem”).
Şi ca să nu mai vină cineva cu descoperiri epocale după ce le-au inventat alţii, m-am gândit să prezint şi strămoşul „Golemului” lui Adrian Costea (am în vedere abordarea, nu tema sau subiectul), care datează din 1978. Se numeşte „Regina din Saba, soţia lui Solomon, fiul lui David” şi este alcătuită din aproximativ 100.000 de elemente. Este o sculptură realizată de artist într-o tehnică numită de el „prin acumulare”, împrumutată de la măştile ritualice precreştine ale ţăranilor din Carpaţi, mai exact din Maramureş şi Oaş.
De la aceşti ţărani a învăţat Adrian Costea cum se poate realiza o operă de artă din boabe de fasole, porumb, pietre, sârme, aţă, nasturi, bucăţi de piele şi blană. Costea a preluat această tehnică din protoistorie şi a proiectat-o în universalitatea curentă. Am explicat acest tip de abordare, atunci când am scris despre „J’accuse...!”.
Despre „Regina din Saba, soţia lui Solomon, fiul lui David”, bazorelief cumulativ (nu cred că există termenul, dar mi se pare potrivit) realizat de Adrian Costea la Berna în 1978, sunt sigur că se va scrie mult. O voi face eu însumi dacă şi când va fi cazul. Până atunci, îl voi lăsa pe autor să şi-o povestească... (Miron Manega)
Adrian Costea
Berne – Suisse
Berne – Suisse
1978
„Regina din Saba, soţia lui Solomon, fiul lui David”
Încă din adolescenţă am fost fascinat de mitul reginei din Saba şi amploarea pe care continua să o aibă, cu toate că trecuseră deja 3.000 de ani de la evenimentele respective. Mirarea mea a fost şi în sensul viziunii pe care a avut-o această femeie-regină, care a urmărit să-şi solidifice şi să-şi întărească propriul regat printr-o alianţă cu un alt regat, mai mare, mai puternic şi mai bogat, în pofida distanţei imense care le separa. Era vorba de o pură strategie militară, mânată de o dorinţă fierbinte de a dăinui în timp cât mai lung posibil, ea şi al său popor.
Numai că trebuie să ţinem cont că iniţiativa a fost numai a ei şi că, pentru realizarea acestei strategii, a decis să plece în necunoscut, pe o distanţă de aproape 3.000 km. O asemenea caravană, acum 3.000 de ani, însemna deplasarea unui număr colosal de oameni, cu provizii şi resurse de aprovizionare, apărare şi atac, un drum printr-un deşert aspru, la pasul calului, al cămilei, al boului sau al măgarului, pe cărări absolut necunoscute, dintre care multe greu accesibile. Deci, a trebuit să fie bine pusă la punct o logistică excepţională care să-i permită să plece din capitala regatului ei, oraşul Marib, spre nord, pe malul Mării Roşii, până la Mediterană pentru a ajunge astfel, într-un final, la Ierusalim.
Ca să înfăptuieşti un asemenea lucru, trebuia să ai viziune, enorm de multă chibzuinţă, enorm de mult curaj, tupeu şi un viguros spirit de aventură. Probabil că toate aceste argumente, şi multe altele, au făcut ca această regină din Saba să ocupe un loc de frunte în istoria umanităţii, timp de trei milenii. Cantitatea şi calitatea cadourilor pe care le-a pregătit ca să le ofere regelui Solomon a fost atât de mare, încât în Biblia ebraică a fost nevoie de 13 versete ca să se scrie despre bogăţia acestor cadouri şi felul în care ele au fost acceptate de regele Salomon.
Tot în aceste versete se reaminteşte fastul cu care regele Salomon a decis să o primească pe regina din Saba. În Noul Testament, în Evanghelia după Luca, la capitolul 11, versetul 31, se aduce aminte de existenţa acestei regine care e numită „Regina de la Miazăzi”. Profetul Mahomet o aminteşte sub numele de „Balkis” (în Hadisurile 27-23-44). De asemenea în „Prima Carte a Regilor” se vorbeşte, la capitolul 10, despre uimitoarea sosire şi primire a reginei din Saba la Ierusalim, de către regele Salomon.
Adoratoare a Soarelui şi a Lunii, regina din Saba, reprezentanta unui matriarhat, n-a ezitat o clipă să intre în forţă pe terenul regelui Solomon, unde domnea o religie monoteistă şi profund patriarhală. Nu i-a fost teamă nici de cele 700 de soţii şi 300 de concubine ale regelui Solomon care, în mod logic, nu puteau să fie decât sursa unei enorme cantităţi de pericole mari şi nevăzute. Din această întâlnire extravagantă şi exuberantă, s-a născut un fiu, pe numele lui Menelik-Ebna-Hakim.
Legenda mai spune că, ajuns adult, Menelik pleacă de la Marib spre Ierusalim ca să-şi cunoască faimosul tată. Tot legenda spune în continuare că Menelik, profitând de situaţie şi de context, îşi înuşeşte Chivotul Legii, îl fură şi-l duce cu el înapoi la Marib, unde devine, la rândul lui, rege şi fondează dinastia „Solomonizilor”. În momentul dispariţiei Chivotului din templul regelui Solomon, acesta conţinea Tablele Legii, primite de Moise de la Dumnezeu, pe muntele Sinai, toiagul lui Aaron şi o cantitate de mană, dată de Dumnezeu, în perioada rătăcirii prin deşert, poporului evreu, ca să se poată hrăni într-o perioadă de foamete foarte mare.
Aceasta este, pe scurt, povestea Reginei din Saba. În ceea ce priveşte lucrarea, dimensiunile ei exterioare sunt de 200cm X 200cm, iar cele „interioare” de 140 cm X 140 cm, profunzimea fiind de aproximativ 45 cm, iar greutatea undeva în jurul a 450 kg. În centrul lucrării se găseşte „Regina din Saba”, întruchipată şi simbolizată de o femelă grizzly care, cu gheara dreaptă, ţine la 45 de grade sceptrul puterii. Acest sceptru al puterii „porneşte” din tenebre şi se „termină”, în partea opusă, cu o spirală în aur care caută să se „înşurubeze” în Soare. Este, de fapt, o adevărată punte de legătură între tenebre şi lumină. Protejat de gheara cu sceptru, în burta ursoaicei, se zăreşte capul unui „bebeluş” urs, viitorul rege Menelik. Poziţia ghearei este fermă şi pune în gardă pe oricine ar încerca să depăşească limita impusă de sceptrul puterii.
Întreaga acţiune are loc pe timpul unei eclipse de soare. În stânga şi în dreapta simbolicii femelei grizzly, se găsesc reprezentate cele două medii prin care şi cu ajutorul cărora viaţa a apărut, a prins rădăcini şi a evoluat. În stânga, avem umiditatea mlaştinilor şi substanţa apei. În dreapta, bogăţia vegetaţiei de pădure şi substanţa pământului. Ansamblul este înpăienjenit de simboluri, toate aducând aminte de Regina din Saba şi Regele Solomon, dar şi de o parte din bogăţiile regatelor lor.
Între Soare şi coroana reginei, se zăreşte o placă făcută din pătrate de bronz şi cupru, foarte precis asamblate. Această placă vrea să atragă atenţia asupra faptului că, în urmă cu 3.000 de ani, Regina din Saba, Regele Salomon şi popoarele lor deţineau cunoştinţe precise şi riguroase în multe domenii: în arhitectură, în construcţii, în geometrie, în aritmetică, în astrologie şi, evident, în magie şi ştiinţele oculte. Acum 3.000 de ani, precizia era deja la ordinea zilei.
Înainte de a face un inventar sumar a ceea ce se găseşte prin pădurile şi prin mlaştinile lucrării, ţin să atrag atenţia asupra faptului că întreaga sculptură e „înbălsămată”. A fost ţinută o perioadă sub fumul mai multor tămâi diferite. Întregul interior e „udat”, din abundenţă, cu 26 de esenţe de parfum diferite, peste care domină cu supremaţie mirosul de mir. Deci, este vorba de o sculptură-volum care poate fi mirosită. Este o sculptură care miroase si va mirosi atâta timp cât va exista. Chiar şi distrusă, resturile vor continua să miroase. Chiar şi prin întuneric prezenţa ei se simte de la distanţă. Este, de fapt, materializarea unei trăiri. Este vie pentru că miroase şi miroase pentru că este vie.
Inventarul rapid al materialelor utilizate la crearea sculpturii intitualate „Regina din Saba, Soţia lui Solomon, Fiul lui David” este următorul:
LEMN, CRENGI, ŞI/SAU FRUNZE DE: SALCÂM – SYCOMORE – ALUN – STEJAR – SANTAL – FAG – BRAD – PIN – PALTIN – MĂR – CIREŞ – PĂR – GUTUI – ABANOS DE GABON – ABANOS DE MACASSAR – PORTOCAL – MANDARIN – VÂSC.
Mai cuprinde:
CONURI DE BRAD ŞI DE PIN (177) – FRUCTE DE MĂCEŞ (613) – FRUNZE DE DAFIN (1445) – PARFUMURI (26) – MIR – PĂTRATE DE CUPRU (15) – PĂTRATE DE BRONZ (15) – CUIBURI DE PASĂRE (6) – MELCI DE PĂMÂNT (111) – MELCI DE APĂ DULCE SAU SĂRATĂ ŞI COCHILII DIVERSE (613) – BOABE DE PIPER NEGRU (13.000) – BOABE DE PIPER VERDE (13.000) – PUI DE BROASCĂ ÎN CUPRU ARGINTAT SAU PATINAT (26) – ŞOPÂRLE ÎN CUPRU ARGINTAT SAU PATINAT (26) – TRESTIE – TĂUNI – ALBINE – VIESPI – FLUTURI DE ZI ŞI DE NOAPTE ( 333) – GÂNDACI – CĂRĂBUŞI – LIBELULE – OMIZI – PĂIANJENI – SCORPIONI – GREIERI – OUĂ DE PĂSĂRI ZBURĂTOARE – PENE – FULGI – GHINDE – CASTANE – PIELE DE ELEFANT – BUCĂŢI DE FILDEŞ – PĂR DE COADĂ DE ELEFANT – BUCĂŢI DE OS – MUŞCHI DE COPAC – FLORI DE TEI (13.000 ) – BOBOCI DE TRANDAFIR USCAŢI – VANILIE – BUSUIOC – CIMBRU – USTUROI – CORIANDRU ( 13.000 ) – CUIŞOARE – MANDRAGORE – MANĂ – TĂMÂIE (26 DE FELURI) – CRISTAL – CRISTAL DE PIATRĂ – AMBRĂ – TURCOAZE – AGATE – PIATRA LUNII – PERLE – JASPE – OCHI DE TIGRU – QUARŢ ROZ – ARDEI IUŢI USCAŢI (113) – FLORI USCATE – BRONZ – ARGINT – CUPRU – FIER – FOIŢĂ DE AUR – AUR – PRAF DE DIAMANTE.
Numărul
total de piese asamblate în această lucrare este practic imposibil de
calculat, deoarece am lucrat în straturi succesive şi suprapuse, pe o
perioadă de câţiva ani. Dacă, totuşi, se ţine cu tot dinadinsul să se
facă o estimare, aceasta este de aproximativ 100.000 de elemente.
CONCLUZIE
„Regina din Saba, soţia lui Solomon, fiul lui David”, purtând în burtă fructul iubirii ei cu regele Solomon, stă măreaţă şi dominantă, apărându-şi cu fermitatea, forţa şi virulenţa unei ursoaice grizzly, atât regatul cât şi pruncul, dar şi natura înconjurătoare extrem de bogată, în care viaţa viermuieşte în toate sensurile. Sub lumina Soarelui şi a Lunii, magia ei e deplină.
ADRIAN COSTEA
23 noiembrie 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu