Diamantul şi tinicheaua

 Pe 15 aprilie s-a încheiat, la Muzeul Guggenheim din Bilbao, o mult trâmbiţată expoziţie dublă, care includea 33 de lucrări ale sculptorului universal Constantin Brâncuşi şi nouă lucrări ale minimalistului american Richard Serra. Acestea din urmă constituie, de fapt, o expoziţie-instalaţie cu caracter permanent a muzeului, intitulată „The Matter of Time”, care se întinde, ea singură, pe un spaţiu de 3.000 de metri pătraţi.

Prestigiul incontestabil al muzeului din Ţara Bascilor şi numele relativ cunoscut al lui Richard Serra nu justifică în totalitate calitatea îndoielnică şi intenţia exclusiv comercială a demersului iniţiat de Muzeul de Artă Contemporană Guggenheim Bilbao, în colaborare cu Fundaţia Beyeler din Riehen, Elveţia.

Şi chiar comercială fiind, ea nu-i aduce niciun serviciu lui Brâncuşi (e adevărat, nici nu-i poate face rău), în schimb îl ridică pe Richard Serra, prin simpla asociere de nume cu Brâncuşi, la un nivel de prestigiu pe care singur nu l-ar fi putut atinge niciodată.

Practic, Serra se agaţă de barba lui Brâncuşi pentru a obţine un loc mai în faţă în eternitate. Ceea ce, pentru negustorii de artă se traduce în cota de piaţă a artistului (Richard Serra), adică în bani.

Ne-am obişnuit să percepem ca pe o favoare specială orice formă de reciclare a numelui şi operei lui Constantin Brâncuşi, aceasta însemnând, în conştiinţa noastră obedientă, o recunoaştere culturală a României. Mai grav este că aceeaşi mentalitate subalternă ne adoarme simţul critic şi ne face să nu observăm manipularea pe faţă a pieţei de artă, prin dealerii profesionişti.
   
 „The Matter of Time”. Lucrări de Richard Serra

În treacăt fie spus, faţă de Brâncuşi nu avem decât „meritul” de a-l fi gonit de două ori (ultima oară definitiv) din spaţiul de emergenţă, făcându-l cadou culturii franceze. Care nici ea nu prea l-a meritat, şi nici nu-l merită, pentru că n-a făcut decât să-l persecute în timpul vieţii şi să-l abandoneze multă vreme după moarte, lăsându-i atelierul din Montparnasse la cheremul intemperiilor şi al infractorilor.

Târziu l-au mutat în centrul Pompidou unde, chiar dacă spaţiul de expunere e străin spiritului brâncuşian, măcar lucrările se află în siguranţă. Acum, acelaşi artist genial, persecutat atât în ţara lui, cât şi în ţara de adopţie, este exploatat la maximum de cultura franceză, care-l închiriază, pe post de „locomotivă”, manipulatorilor pieţei de artă.

   
„The Matter of Time”. Lucrări de Richard Serra

Expoziţia de la Bilbao (catastrofală, după părerea mea) a avut totuşi un merit: a strâns la un loc 33 de lucrări de Brâncuşi adunate de peste tot (două dintre ele de la Craiova) şi le-a expus la celebrul muzeu, dând posibilitatea publicului din toată lumea să cunoască o felie consistentă din opera unui artist uriaş. Altfel, ce să caute capodoperele lui Brâncuşi printre mormanele de tablă ondulată sau decupată ale lui Serra? Cei doi artişti sunt atât de evident decalaţi ca valoare şi atât de divergenţi ca rezonanţă artistică, încât toată mizanscena pare o improvizaţie grosolană, o combinaţie kitsch în cel mai deplin sens al cuvântului.

 
Serra lângă Brâncuşi

N-am nimic cu Serra, este un artist onorabil, un minimalist de mari dimensiuni (oximoronul este involuntar, căci lucrările sale în oţel sunt realmente de dimensiuni exagerate), dar alăturarea sa cu Brâncuşi nici măcar pe post de decor nu se potriveşte. E ca şi când ai pune o piatră de diamant în montura unui inel de tinichea.

P.S. 1 Apropo de compatibilitate şi rezonanţă: indiferent cât a fost de discutabilă expoziţia de la Bilbao, cu Brâncuşi „înconjurat” de Serra, ea rămâne totuşi un experiment de scenografie, un decor temporar pentru lucrările celui dintâi. Personal aş avea o altă propunere de duet plastic, utopică deocamdată, dar mult mai plauzibilă estetic. Aceasta:
 
Atelierul lui Brâncuşi (Paris) şi atelierul lui Adrian Costea (Bucureşti)

P.S. 2  Am convingerea sau obsesia fermă că, prin Adrian Costea, naţia noastră a mai “fătat” un artist universal. Sunt însă la fel de convins că o altă naţie îl va năşi. Păcat…

Citeşte şi în FINANŢIŞTII