Miron Manega

Indicele ART Consacrat, argument pentru includerea pieţei de artă la Bursa de Valori Bucureşti

2012-01-30T23:35:00.000-08:00

Indicele ART Consacrat este un grafic care reprezintă evoluţia săptămânală a pieţei de artă din România. Acesta se referă la un grup de 100 cei mai cunoscuţi artişti români ai tuturor perioadelor şi pune în evidenţă, folosind o formulă de calcul, importanţa vânzărilor publice realizate de aceştia în săptămâna precedentă. Indicele ART Consacrat poate fi privit ca o oglindă a aprecierii operelor de

FEMEILE DIN VIAŢA LUI BRÂNCUŞI (X). Miliţa, jefuită şi în timpul vieţii, şi postum

2011-11-26T00:43:00.000-08:00

"Mâinile Miliţei erau mici, delicate, fine şi în continuă mişcare - îşi continuă Adrian Costea evocarea. Ochii ei albaştri, cu schimbătoare reflexe de oţel, petrol şi turcoaz, purtau o privire uneori mirată, alteori neîncrezătoare sau, nu rareori, transparentă pur şi simplu. Alteori ochii ei trădau o melancolie de necuprins, cu profunzimea unei fântâni infinite. Era mică de statură,

FEMEILE DIN VIAŢA LUI BRÂNCUŞI (IX). Miliţa, leliţa...

2011-11-26T00:39:00.000-08:00

Se prea poate ca maniera oarecum brutală de a prezenta personajul Brâncuşi să fie taxată drept iconoclasm (ceea ce s-a şi întâmplat) şi să-mi atragă unele ostilităţi. Consider însă că Brâncuşi trebuie iubit în cunoştinţă de cauză. Faptul că a strivit-o realmente, cu personalitatea lui, pe Miliţa Petraşcu poate fi judecată, în perspectivă obişnuită, ca o mare cruzime. În realitate,

FEMEILE DIN VIAŢA LUI BRÂNCUŞI (VIII). Miliţa, roaba lui Brâncuşi

2011-11-26T00:36:00.000-08:00

În biografiile publice ale Miliţei Petraşcu întâlnim formulări de genul: „Între 1912 şi 1924 studiază sculptura la Paris, în atelierele lui Bourdelle, Matisse şi Brâncuşi. Se împrieteneşte cu nume ilustre ale avangardei pariziene, printre care soţii Delaunay, scriitorul Ilya Erhenburg şi poetul Guillaume Appolinaire”. Sau: „În 1919 participă la Salonul Independenților cu un bust. Face

FEMEILE DIN VIAŢA LUI BRÂNCUŞI (VII). Miliţa Petraşcu, răzvrătita

2011-11-26T00:33:00.000-08:00

Am lăsat la sfârşit această poveste din viaţa genialului sculptor (poveste care, cronologic, s-ar fi plasat în perioada scandalului cu "Prinţesa X" şi a relaţiei cu Eileen Lane), pentru că ea reprezintă un caz special şi aproape în totalitate necunoscut. Se ştie că Brâncuşi i-a fost maestru, că ar fi influenţat-o în creaţie, că ar fi inspirat-o în realizarea anumitor lucrări etc., dar

FEMEILE DIN VIAŢA LUI BRÂNCUŞI (VI). Maria Tănase, "bocitoarea profesionistă"

2011-11-26T00:28:00.000-08:00

La cât de expansivă şi de curioasă (chiar pofticioasă) era Maria Tănase în relaţiile cu bărbaţii, era fatal ca, întâlnindu-l pe Constantin Brâncuşi, aceasta să provoace o relaţie cu el. Mai ales că marea noastră cântăreaţă era fascinată de celebritatea conaţionalului ei înainte de a-l cunoaşte în carne şi oase. Iar de cunoscut l-a cunoscut în 1938, la o mare expoziţie din Paris,

FEMEILE DIN VIAŢA LUI BRÂNCUŞI (V). Cella Delavrancea

2011-11-26T00:24:00.000-08:00

Am lăsat la sfârşit româncele din viaţa lui Brâncuşi, din motive de strategie a discursului editorial, dar şi pentru a încheia cu ceea ce este mai important. Cele mai importante şi mai strălucitoare dintre acestea au fost, în ordine cronologică, Miliţa Petraşcu (în 1919), Cella Delavrancea (în 1922) şi Maria Tănase (în 1938). Nu voi respecta nici de data asta cronologia, din motive similare

FEMEILE DIN VIAŢA LUI BRÂNCUŞI (IV). Peggy Guggenheim, "amanta moderniştilor"

2011-11-26T00:19:00.000-08:00

Peggy Guggenheim (1898-1979) a fost supranumită “amanta modernismului” (Mistress of Modernism). În realitate i se potriveşte mai bine “amanta moderniştilor”. Chiar ea a recunoscut, în memorii, că a avut « sute de iubiţi şi iubite » şi că prin venirea în Europa, la vârsta de 22 de ani nu urmărea alceva decât căutarea «aventurilor sexuale şi artistice». S-a născut în New York, într-o familie

FEMEILE DIN VIAŢA LUI BRÂNCUŞI (III). Nancy Cunnard şi Vera Moore

2011-11-26T00:08:00.000-08:00

Aproape niciuna dintre femeile care s-au apropiat, mai mult sau mai puţin, de Brâncuşi, nu s-a situat la distanţa corectă de el, pentru a înţelege ceva din această apropiere. Unele l-au părăsit repede, după ce şi-au astâmpărat curiozitatea, altele au zăbovit mai mult, pe altele le-a gonit el. În orice caz au fost multe. Noi trecem în revistă doar câteva, cele mai importante... „Fetişcana

FEMEILE DIN VIAŢA LUI BRÂNCUŞI (II). Nume de cod "Morice"

2011-11-25T23:58:00.000-08:00

Dacă facem imprudenţa să-l scoatem pe Brâncuşi din legendă, s-ar putea să avem surpriza unor dezamăgiri. Omul nu este întotdeauna la înălţimea faptelor sale cele mai înalte, faptele fiind, în acest caz, opera artistică. Poate că, în numele imaginii pe care el ne-a indus-o iar noi am construit-o, raportată la morala comună, unele dintre relaţiile lui Brâncuşi cu femeile sunt imorale sau

FEMEILE DIN VIAŢA LUI BRÂNCUŞI (I) "Materialul didactic"

2011-11-25T23:49:00.000-08:00

Constantin Brâncuşi a fost o personalitate a cărui consistenţă umană a fost înghiţită pur şi simplu de legendă. Omul Brâncuşi a fost, practic, strivit de cioburile propriei statui, precum Zamolxe din piesa cu acelaşi titlu a lui Lucian Blaga. Este inexplicabil cum de s-a putut întâmpla acest lucru într-un interval de timp atât de scurt, dar în orice caz e bine că s-a întâmplat, chiar dacă

PAVEL ŞUŞARĂ: "Adrian Costea este urmaşul şi precursorul lui Brâncuşi"

2011-10-30T14:19:00.000-07:00

Autor: PAVEL ŞUŞARĂ Dacă e să facem o judecată extinsă asupra sculpturii lui Adrian Costea, aceasta ar trebui făcută în două feluri. O dată în sine, fără context şi fără precedent, adică la modul: ce oferă Adrian Costea prin lucrările pe care le avem în faţă? În acest caz el este un sculptor al elementelor primordiale, al geometriei care a ieşit din plan, s-a materializat în spaţiu şi

Cât costă Adrian Costea?

2011-10-30T04:04:00.000-07:00

Aş fi ipocrit dacă nu m-aş lăuda cu faptul că, graţie informaţiilor apărute pe CERTITUDINEA, artistul plastic Adrian Costea a început să fie contactat cam din toată lumea (Franţa, Japonia, Israel, SUA). Până şi din insula Rhodos a primit oferte de cumpărare a unei lucrări. Am fost, cu alte cuvinte, primul care l-a semnalat în spaţiul public, ca artist. Aş fi însă nedrept dacă nu aş

ADRIAN COSTEA. Cronica unei morţi eşuate (VI). Oiran Koimurasaki, pierdută şi recuperată

2011-10-23T02:43:00.000-07:00

Citez, dintr-un articol anterior, publicat pe CERTITUDINEA, cuvintele lui Pavel Şuşară despre Adrian Costea: “Are o creativitate debordantă, indiferent pe ce pune mâna. Până şi în politică a fost creativ, dincolo de urmările acestei creativităţi. A vrut să facă o carte despre România, a făcut-o, total neconvenţional şi cu implicare totală. Şi, oricum, altfel decât se aştepta oricine: densă,

Nicolae Grigorescu, vedetă la New York

2011-10-18T01:13:00.000-07:00

Nu este exclus ca piaţa de artă din România, aşa rudimentară cum este şi parcă veşnic la început, să fi stârnit interesul galeriştilor şi comisair-priseur-ilor din străinătate, care parcă încep să scuture praful de pe întreaga creaţie plastică românească. Revenirea ca artist, pe spaţiul public, a lui Adrian Costea

ADRIAN COSTEA. Cronica unei morţi eşuate (V). "Gheişa" din Barbu Iscovescu

2011-10-17T03:06:00.001-07:00

Întrerup firul relatării despre rătăcirile prin lume ale lui Adrian Costea (voi reveni în finalul textului) pentru a semnala un fapt important: a fost terminată încă o lucrare a artistului, în atelierul său din Barbu Iscovescu nr. 30, atelier pus la dispoziţie de un cuplu de colecţionari din Bucureşti. Sculptura, realizată în oţel cuprat, este impresionantă, dominând, atât estetic cât şi prin

ADRIAN COSTEA. Cronica unei morţi eşuate (IV). Leo Castelli

2011-10-15T13:51:00.000-07:00

Aventura în Germania a lui Adrian Costea a fost interesantă şi iniţiatică, dar nu definitorie. A fost doar un test, o confruntare de succes cu un mediu impropriu pentru temperamentul său efervescent. Germania era rece, exactă, imperturbabilă, ca o ecuaţie matematică. Succesul său nu a lăsat urme în memoria artistică a

ADRIAN COSTEA. Cronica unei morţi eşuate (III). Noel Bernard şi Max Bănuş

2011-10-15T13:39:00.000-07:00